Digitalizarea

Digitalizarea nu este un tsunami. Digitalizarea oferă multe beneficii și este de neoprit. Totul merge pe o cale dreptată, dar noi, oamenii, avem posibilități de proiectare, de îndreptarere spre calea cea buna.

Așa se întâmplă mereu, odată cu progresul tehnic, apar șanse și riscuri, ambele situații, și în același timp. Tocmai pentru că digitizarea oferă atât de multe oportunități, facilități și potențial economic, apar efecte secundare nedorite, dintre care unele cauzează îngrijorare, altele sunt riscuri reale.

Provocări sociale care vin odată cu digitalizarea ca de exemplu, dependența de mass-media și de internet este un subiect mult mai mare decât se presupune. Sau cunoscută problemă a utilizării abuzive a datelor sau a apariției de ură și de știri false (Fake News) pe internet. Acestea sunt efecte care pot apărea doar pentru că digitalizarea oferă atât de multe oportunități. Din păcate, șansele și riscurile sunt adesea interconectate. Nu putem avea una fără cealaltă și apoi trebuie să găsim modalități de a face față riscurilor în mod responsabil.

Întotdeauna au existat sceptici. Când calea ferată a apărut la începutul secolului al XIX-lea, oamenii au avertizat despre viteza excesiv de mare, 30 Kmh, ceea ce ar putea duce la „deranjarea creierului”. Și totuși lumea s-a dezvoltat mai departe pe calea ei firească.

Digitizarea este un mijloc pentru un scop. Noi, oamenii, suntem ființe analoge, trăim într-o lume analogică și asta va rămâne mult timp. Digitalizarea face viața noastră analogică mai plăcută. Digitalizarea nu este schimbarea prezentului analog cu un viitor digital ci un proces de durată în care datele au un rol important.

Toate datele pe care le lăsăm pe internet sunt legate de trecut. Deci datele pe care le avem provin din trecut, pur și simplu nu există date din viitor. Atunci când algoritmii manipulează date mari și învață din acestea și recunosc modelele, strict vorbind, se aplică numai trecutului. Profilul de date pe care majoritatea companiilor probabil îl are de la noi reflectă doar ceea ce am cumpărat, ce am folosit sau comunicat electronic în trecut.Viitorul trebuie să fie controlat conștient de fiecare individ. Avem ocazia să ne schimbăm, să exprimăm noi interese, să ne orientăm într-un mod diferit. Comparativ cu deschiderea noastră umană viitoare, lumea datelor este fără consimțământ conservatoare și legată de trecut. Bineînțeles că nu există un întrerupător de oprire pe care oricine ar putea să îl apese. Dar trebuie atrasă atenția că:

Digitalizarea este deseori descrisă ca fiind inevitabilă, într-adevăr fatală. Reprezentanții din economie și din mediile de afaceri vor să vorbească despre digitizare ca un tsunami sau un cutremur. Mesajul este: nu este nimic de făcut cu privire la aceasta, deoarece oamenii nu pot preveni cutremurele sau tsunami-urile. Trebuie să ne adaptăm la digitizare cât mai repede posibil, altfel vom pieri. Trebuie să anticipăm să privim cu viziune, să ne adaptăm la ceva care va veni oricum. Dacă nu facem asta, inundația digitizării ne va spăla. Aceasta este o idee falsă și chiar periculoasă. Chiar dacă nu există un întrerupător de oprire și nici o treaptă de mers înapoi pentru digitizare, asta nu înseamnă că suntem necondiționat la libertate și nu putem decât să ne adaptăm. Deoarece chiar și tehnologia digitală trebuie făcută într-un fel, ea nu crește singură ca ciupercile din pădure. Fiecare linie a unui cod de program este scrisă de oameni. Software-ul motoarelor de căutare, algoritmii tehnologiilor mari de date și mediile sociale, toate sunt concepute și implementate de oameni – și de anumiți oameni din anumite organizații, companie sau servicii secrete. După cum știți, ei nu lucrează doar într-o manieră umană, socială și bine orientată, ci urmăresc obiective și interese clare.

Este important să recunoaștem că digitaizarea nu este un fenomen natural, ci este condusă de oameni cu valori și interese. Prin urmare, întrebarea relevantă nu este cum să ne adaptăm cel mai bine la digitalizare. Pentru că atunci ne-am supune în mod pasiv valorilor, scopurilor și intereselor celor care au puterea de a proiecta asupra tehnicilor digitale. În schimb, este esențial să luăm în calitate de cetățeni, în calitate de consumatori și ca o societate democratică și suverană, dreptul de a decide, participarea directă. Nu există o digitizare ci există digitalizari la care trebuie să ne adaptăm, dar există multe drumiri spre un viitor digitalizat. Spre care dintre aceste drumiri ne îndreptăm depinde de fiecare din noi.